Winter style

E iarna. Inca. E frig. Doar cativa ghiocei plapanzi isi asteapta norocul la statiile de metrou. Dar mai este pana acolo. Acum e munte. Poate zapada. Si haine groase.
Deschid mess-ul si inevitabil imi arunc o privire la avatarele cunostintelor.
Mi se par reprezentative. Pentru respectiva persoana.
Ea si el. Se iubesc, asta e!
El la munte, in telecabina. Deci nu ii este frica de inaltime.
Mai departe. O poza normala. Inca una ....
Ajung la "ea in costum de baie". La mare..... Mi se face instantaneu frig. Si nu numai.Poza in costum de baie. Si nu ma insel, suntem in luna februarie. Este ca si cum in preajma sarbatorilor de iarna imi afisez o poza cu iepurasii de Pasti. Sau in luna lui cuptor sa am o poza sub o cetina de brad acoperita de omat. Este ca si cum in reclamele de la Coca Cola din vara ar aparea caravana si mos Craciun la altitudine cu sania de reni. Iar in cele difuzate iarna un tanar ce soarbe cu nesat licoarea, istovit de canicula.
Deci revin. Cu privirea. "Ea in costum de baie". Dar nu mai bine ar fi fost doar costumul de baie?
Mi s-ar fi parut mai cinstit.

Dublu reminder

Poveste despre un copil

...E o poveste. Dar reala. Despre cel mai deprimat baietel. Partea proasta e ca exista si copii care nu privesc viata intr-o multitudine de culori. Partea buna e ca ma face sa rad cand imi amintesc. Si tot partea buna e ca acel copil nu e al meu.

Statea suparat, bosumflat, necajit. E intrebat daca nu doreste un balon sa se joace cu el. Raspunsul vine prompt :
- "Nu!"
Ofertantul de baloane insista:
- "Sigur nu vrei un balon, o sa il umflam, te joci cu el, o sa zboare....."
-"Bine!"
-"Ce culoare vrei?"
-"Negru!"
Raspunsul neasteptat il deruteaza putin pe ofertant, care isi revine totusi, prezentandu-i o gama de culori:
-"Nu avem negru, daca vrei albastru, rosu, galben,verde.... Deci ce culoare vrei?"
- "Gri ! "

De dragoste.....in alte feluri

Exista cantece pe care le transformi in declaratii de dragoste. Mai exista eternul "te iubesc". Care nu are nimic de-a face cu eternitatea. Mai degraba cu "actualitatea". Exista fraze pompoase pentru care trebuie sa accesezi o pagina de net si apoi sa le personalizezi. Daca esti obisnuit cu efortul. Si mai exista lucruri spuse intr-o doara , cu naturalete , cu sinceritate. Care ti se scrijelesc pe suflet......

"......Era ultima iarna cand nu te cunosteam pe tine ...."

Mi s-au tiparit pe suflet scrise cu 'caps look'.

It's my party and I cry if I want to

A fost ziua mea. Pe 11 mai . O zi in care chiar merita sa te nasti.

O luna cu tei, cu ciresi infloriti, cu raze de soare ploioase, cu ganduri intre primavara si vara.

O zi care iti spune ca nu esti singur. Ca langa 1 se mai alatura inca 1. Si atat.

Am asteptat, ca in fiecare an, sa simt emotia din miez de noapte ca ziua a inceput. Ca acum "X" ani, m-am nascut fara sa vreau si ca de atunci traiesc pentru ca vreau. Si pentru ca imi place. Si pentru ca de cele mai multe ori ma pricep sa traiesc.

Am avut langa mine toate persoanele dragi. Toate persoanele care conteaza si pentru care contez. Cele care au contribuit la "bunurile " sufletului meu. Si care adancesc mai mult semnificatia acelei zile.

"Orice om pe care nu pot sa-l iubesc este pentru mine un prilej de adanca tristete. Orice om pe care l-am iubit si nu pot sa-l mai iubesc inseamna pentru mine un pas spre moarte. Atunci cand n-am sa mai pot iubi pe nimeni, am sa mor. Voi, cei care stiti ca meritati dragostea mea, aveti grija sa nu ma ucideti."

Geo Bogza

REEDITAREA GRESELII (2)

Am fost o persoana care nu stia sa recunoasca cand greseste.Nu din orgoliu.Pur si simplu nu stiam cum se face.Asa cum nu stiu formula chimica a cauciucului.Atunci lucrurile erau simple.Trebuia sa o "dai" cumva astfel incat sa ai dreptate ,ceea ce ,prin deductie logica,insemna ca nu ai gresit.In general imi reusea.

Peste un timp,cand obiceiul asta mi se implementase destul de mult in caracter,a trebuit sa fac o intoarcere de 180 de grade.Sa constientizez,sa recunosc,sa imi cer scuze.La inceput a fost mai greu.Acum este foarte usor.Nu mai am nodul acela in gat care imi schimonosea vocea cand spuneam:"da,am gresit,imi cer scuze".Nu mai rostesc de 10 ori fraza asta in gand,ca sa am curajul de abia a 11-a oara sa o spun cu voce tare.Da! Curajul,ca la urma urmei despre asta e vorba.Cand iti ceri scuze,iti recunosti greseala ,nestiinta,neputinta,vulnerabilitatea....multe.

Cine m-a intors la 180 de grade ,imi spune acum ca "in momentul in care explici inseamna ca nu ai gresit".

Eu cred ca tocmai de aia putem sa iertam,ca in general greselile au explicatii.Ca sa iert,eu vreau greseli cu explicatii,ca sa am de unde sa aleg pe cea mai convenabila.Ar fi greu sa te lupti cu una absurda.

SIC (sindromul imbecilitatii continue)

"Mai nesimtitilor,porcilor,needucatilor,idiotilor,ridicati-va unul,nu vedeti ca femeia asta mai are putin si ajunge cu burta la fetele voastre de viteji veniti de pe plantatia muncii?Plesniti de sanatate si va odihniti in continuare fundurile de mojici firmieri si campioni la inotat pe internet, in loc sa lasati femeia asta sa isi traga sufletul ."

Imi editam in gand fraza magica prin care ii "rog" pe cei 3 tovarasi sa cedeze locul femeii insarcinate si agatate de bara metroului.

"Urmeaza statia Stefan Cel Mare ,cu peronul pe partea stanga "

Da,eu stiu asta. Dar,draga doamna cu voce impartiala ,poate anuntati si faptul ca noi venim pe lume in urma eforturilor unor femei care devin mame dupa ce se chinuie 9 luni de zile cu noi,poate vitejii astia inca mai cred ca i-a adus barza.Poate au lipsit la lectiile de anatomie,poate au fost prea preocupati cu reviste deocheate si perverse, incat sa afle in urma carui proces au iesit la lumina.La lumina propriu zisa,ca nu se poate vorbi de lumina spirituala in cazul lor.

Dar timpul trece ,statiile se numara,eu inca imi mai editez fraza .

Unul dintre ei se ridica.In sfarsit o sclipire de bunavointa din partea lui.Aaaa.....S-a ridicat pentru ca urmeaza sa coboare.O caut din priviri pe doamna cu geaca albastra si fata rosie din cauza caldurii.O adolescenta rebela incearca sa imi insele vigilenta si sa ocupe locul la care ravneam pentru o cauza nobila.Ii tai calea cu bratul stang,in timp ce cu vocea dreapta o invit pe doamna insarcinata sa se aseze.Imi multumeste.Ii primesc multumirile. In gand.

Am invins.Noroc ca a trebuit sa coboare unu'.